Avicola Slobozia a învins DIICOT-ul la Tribunalul București într-un mega-dosar penal de evaziune fiscală cu carne
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţiei Generale Anticorupţie, cu sprijinul ANAF - Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, au efectuat în data de 12.03.2014 un număr de 102 percheziţii domiciliare pe raza a 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate, trafic de influenţă.
În cauză există suspiciunea rezonabilă, că membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, prin intermediul unor societăţi comerciale din România achiziţionau în principal carne şi ouă din state membre UE: Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania fără plata TVA - conform prevederilor legale (operaţiune reală evidenţiată în actele contabile), ulterior marfa fiind vândută către beneficiarul final prin adăugarea TVA.
După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme "fantomă" din alte state comunitare - coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile - "la negru".
De asemenea, exista suspiciunea că reţeaua achiziţionează marfă din spaţiul intracomunitar fără plata TVA (Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania) direct prin firme "fantomă" ale reţelei şi o vinde pe piaţa internă "la negru", la un preţ apropiat de valoarea mărfii cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale.
O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din ţări comunitare vecine (Bulgaria, Ungaria), de unde marfa se întorcea în România prin societăţi de tip paravan, care ulterior erau abandonate, iar produsele vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile. Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză.
În derularea activităţilor ilegale membrii reţelei utilizau o serie de firme deţinute în mod direct ori prin interpuşi, asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile.
Stănoiu, percheziţionat şi audiat
La sediul D.I.I.C.O.T – Structura Centrală au fost audiate 80 de persoane, printre suspecţi regăsindu-se şi Dumitru Stănoiu, proprietarul de facto al societăţii Avicola SA Slobozia. Stănoiu a fost luat la audieri, întrucât, din informaţiile preliminare, Avicola ar fi produs un prejudiciu de două milioane de euro prin metoda enunţată mai sus de procurorii DIICOT. Adică, ar fi întocmit documente că marfa, carne de pui, este exportată în Bulgaria, dar în realitate era vândută prin Bucureşti.
La sfârşitul anului trecut, mai exact pe data de 28 decembrie 2016, Dumitru Stănoiu, alături de 21 de inculpaţi a fost trimis în judecată pentru constituire de grup infracţional organizat.
Iată inculpaţii din dosarul Avicola de la DIICOT:
1. Stănoiu Dumitru – preşedinte CA, proprietar Avicola
2. Boloca Silviu Gheorghe – director tehnic, membru în CA al Avicola
3. Vlase Mitruş – director economic la Avicola SA
4. Botea Dorian Silviu Gabriel - director comercial la Avicola Slobozia
5. Sileanu Andrei – afacerist din Cluj
6. Barakat Elgealan Mohamed Elamin – afacerist sudanez
7. Moubarak Mahmoud Sleiman - cetăţean englez, rezident în România
8. Drăguşin Ion
9. Bou Ezzeedine Maher - cetăţean libanez, rezident în România
10. Ivăşchescu Daniela Valentina - femeie de afaceri
11. Magheru Stelian Marian - afacerist cu firmă în Bulgaria
12. Militaru Ionel
13. Stancu George Cristian
14. Furcelea Ion Marius
15. Nikolov Lubomir Ivanov
16. Csillag Răzvan Adrian – afacerist din Vrancea
17. Ciocoiu Cristian Mirel - se ocupa de înfiinţarea sau cumpărarea societăţilor fantomă
18. Raicu Daniel Marian - administrator de firme
19. Burlacu Eduard Orlando - administrator de firme
20. Cristache Adrian
21. Onu Nicolae
22. Avicola Slobozia SA
Inculpaţii au învins DIICOT-ul
Luni, 9 octombrie a.c., Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat în privinţa legalităţii administrării probelor în rechizitoriul întocmit conducerii Avicolei Slobozia. După cum era de aşteptat, Tribunalul Bucureşti, unde a ajuns dosarul penal spre judecare, a eliminat din rechizitoriu declaraţiile date de unii inculpaţi întrucât fuseseră date în 2013 într-un dosar al Pachetului Judeţean Ialomiţa. Iar acum, pentru trimiterea în judecată, DIICOT-ul nu a făcut altceva decât să preia acele declaraţii în noul dosar. De asemenea, judecătorul a dispus ca din rechizitoriu să fie eliminate şi interceptările deoarece fuseseră obţinute de SRI. Prin urmare, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul DIICOT trebuie să înştiinţeze judecătorul de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet.
Autorul articolului: Elena Georgescu
În cauză există suspiciunea rezonabilă, că membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, prin intermediul unor societăţi comerciale din România achiziţionau în principal carne şi ouă din state membre UE: Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania fără plata TVA - conform prevederilor legale (operaţiune reală evidenţiată în actele contabile), ulterior marfa fiind vândută către beneficiarul final prin adăugarea TVA.
După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme "fantomă" din alte state comunitare - coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile - "la negru".
De asemenea, exista suspiciunea că reţeaua achiziţionează marfă din spaţiul intracomunitar fără plata TVA (Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania) direct prin firme "fantomă" ale reţelei şi o vinde pe piaţa internă "la negru", la un preţ apropiat de valoarea mărfii cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale.
O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din ţări comunitare vecine (Bulgaria, Ungaria), de unde marfa se întorcea în România prin societăţi de tip paravan, care ulterior erau abandonate, iar produsele vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile. Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză.
În derularea activităţilor ilegale membrii reţelei utilizau o serie de firme deţinute în mod direct ori prin interpuşi, asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile.
Stănoiu, percheziţionat şi audiat
La sediul D.I.I.C.O.T – Structura Centrală au fost audiate 80 de persoane, printre suspecţi regăsindu-se şi Dumitru Stănoiu, proprietarul de facto al societăţii Avicola SA Slobozia. Stănoiu a fost luat la audieri, întrucât, din informaţiile preliminare, Avicola ar fi produs un prejudiciu de două milioane de euro prin metoda enunţată mai sus de procurorii DIICOT. Adică, ar fi întocmit documente că marfa, carne de pui, este exportată în Bulgaria, dar în realitate era vândută prin Bucureşti.
La sfârşitul anului trecut, mai exact pe data de 28 decembrie 2016, Dumitru Stănoiu, alături de 21 de inculpaţi a fost trimis în judecată pentru constituire de grup infracţional organizat.
Iată inculpaţii din dosarul Avicola de la DIICOT:
1. Stănoiu Dumitru – preşedinte CA, proprietar Avicola
2. Boloca Silviu Gheorghe – director tehnic, membru în CA al Avicola
3. Vlase Mitruş – director economic la Avicola SA
4. Botea Dorian Silviu Gabriel - director comercial la Avicola Slobozia
5. Sileanu Andrei – afacerist din Cluj
6. Barakat Elgealan Mohamed Elamin – afacerist sudanez
7. Moubarak Mahmoud Sleiman - cetăţean englez, rezident în România
8. Drăguşin Ion
9. Bou Ezzeedine Maher - cetăţean libanez, rezident în România
10. Ivăşchescu Daniela Valentina - femeie de afaceri
11. Magheru Stelian Marian - afacerist cu firmă în Bulgaria
12. Militaru Ionel
13. Stancu George Cristian
14. Furcelea Ion Marius
15. Nikolov Lubomir Ivanov
16. Csillag Răzvan Adrian – afacerist din Vrancea
17. Ciocoiu Cristian Mirel - se ocupa de înfiinţarea sau cumpărarea societăţilor fantomă
18. Raicu Daniel Marian - administrator de firme
19. Burlacu Eduard Orlando - administrator de firme
20. Cristache Adrian
21. Onu Nicolae
22. Avicola Slobozia SA
Inculpaţii au învins DIICOT-ul
Luni, 9 octombrie a.c., Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat în privinţa legalităţii administrării probelor în rechizitoriul întocmit conducerii Avicolei Slobozia. După cum era de aşteptat, Tribunalul Bucureşti, unde a ajuns dosarul penal spre judecare, a eliminat din rechizitoriu declaraţiile date de unii inculpaţi întrucât fuseseră date în 2013 într-un dosar al Pachetului Judeţean Ialomiţa. Iar acum, pentru trimiterea în judecată, DIICOT-ul nu a făcut altceva decât să preia acele declaraţii în noul dosar. De asemenea, judecătorul a dispus ca din rechizitoriu să fie eliminate şi interceptările deoarece fuseseră obţinute de SRI. Prin urmare, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul DIICOT trebuie să înştiinţeze judecătorul de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet.
Autorul articolului: Elena Georgescu
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Citește Condițiile de utilizare