Condamnat pentru luarea a 440 de şpăgi, medicul Adrian Ştefan ar vrea să se întoarcă la „abator“
Condamnat în anul 2016 pentru luare de mită în formă continuată, decizie rămasă definitivă odată cu decizia penală 1672/A/27.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, medicul Adrian Ştefan e derutat în ceea ce priveşte interdicţia de exercitare a profesiei de medic.
Prin urmare, a depus la Tribunalul Ialomiţa o contestaţie la executare în care solicită „lămurirea părţii din dispozitivul sentinţei penale din 2016” referitoare la pedeapsa complementară aplicată, anume aceea de interzicere a dreptului de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru a săvârşi infracţiunea pentru care a fost condamnat.
Mai exact, Adrian Ştefan cere magistraţilor să precizeze dacă celui condamnat i s-a interzis exercitarea profesiei de medic în general sau, în mod expres, cea de medic de expertiză a capacităţii de muncă, aceasta fiind calitatea în care cel în cauză a „comis” cele 440 de operaţiuni de luare de mită.
Cererea vine după ce prin rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, condamnat la sfârşitul lunii septembrie 2016 la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare plus confiscarea sumelor de bani pe care procurorii le-au găsit în cabinetul medicului. În sentinţa pronunţată atunci, instanţa de fond i-a interzis lui Adrian Ştefan exercitarea dreptului de a-şi practica meseria.
Pe 28 decembrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut pedeapsa complementară aplicată iniţial, aceea de interzicere a-şi exercita profesia pentru o perioadă de patru ani, tot fără a preciza dacă e vorba despre profesia de medic în general sau de cea de specialist în domeniul în care activase anterior condamnării. Ceea ce a şi produs confuzia şi a determinat contestaţia la executare.
Ambele instanţe au făcut referire la spiritul şi litera legii, instanţa de fond în mod expres, iar cea de apel în mod implicit. Codul Penal prevede în situaţii precum cea a medicului Adrian Ştefan în mod generic pedeapsa complementară aplicabilă fără a face însă vreo distincţie adecvată cauzei, în sensul individualizării care să poată fi efectiv şi precis respectată de condamnat. De altfel, de aceeaşi manieră este redactată şi adresa din 28 decembrie a instanţei către CJAS Ialomiţa.
În sprijinul contestaţiei la executare, Adrian Ştefan invocă Ordinul 905/2017 al Ministerului Sănătăţii privind aprobarea nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice. Este solicitată în acelaşi timp ataşarea dosarului 2114/98/2015 al Tribunalului Ialomiţa în care „dilema” respectivă a mai fost invocată în cadrul soluţionării unei sesizări făcute de Biroul de Investigaţii Criminale al IPJ Ialomiţa.
La sfârşitul lunii septembrie 2016, judecătorii Tribunalului Ialomiţa au dat sentinţa în dosarul care-l are ca personaj central pe Adrian Ştefan. La vremea respectivă, cele 440 de şpăgi au devenit una singură în formă continuată. Judecătorii Curţii de Apel au considerat că pentru aceste fapte, medicul Adrian Ştefan merită 3 ani cu suspendare, deşi la tribunal primise 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, dar şi confiscarea tuturor sumelor de bani găsite la percheziţiile efectuate de procurori în cabinetul său. Plus un peşte, două bucăţi de brânză şi o sticlă cu vin şi una cu miere.
Contestaţia la executare înaintată de medicul-şpăgar va fi judecată de magistraţii Tribunalului Ialomiţa pe 6 martie.
Robert-Viorel Dincă
Prin urmare, a depus la Tribunalul Ialomiţa o contestaţie la executare în care solicită „lămurirea părţii din dispozitivul sentinţei penale din 2016” referitoare la pedeapsa complementară aplicată, anume aceea de interzicere a dreptului de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru a săvârşi infracţiunea pentru care a fost condamnat.
Mai exact, Adrian Ştefan cere magistraţilor să precizeze dacă celui condamnat i s-a interzis exercitarea profesiei de medic în general sau, în mod expres, cea de medic de expertiză a capacităţii de muncă, aceasta fiind calitatea în care cel în cauză a „comis” cele 440 de operaţiuni de luare de mită.
Cererea vine după ce prin rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, condamnat la sfârşitul lunii septembrie 2016 la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare plus confiscarea sumelor de bani pe care procurorii le-au găsit în cabinetul medicului. În sentinţa pronunţată atunci, instanţa de fond i-a interzis lui Adrian Ştefan exercitarea dreptului de a-şi practica meseria.
Pe 28 decembrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut pedeapsa complementară aplicată iniţial, aceea de interzicere a-şi exercita profesia pentru o perioadă de patru ani, tot fără a preciza dacă e vorba despre profesia de medic în general sau de cea de specialist în domeniul în care activase anterior condamnării. Ceea ce a şi produs confuzia şi a determinat contestaţia la executare.
Ambele instanţe au făcut referire la spiritul şi litera legii, instanţa de fond în mod expres, iar cea de apel în mod implicit. Codul Penal prevede în situaţii precum cea a medicului Adrian Ştefan în mod generic pedeapsa complementară aplicabilă fără a face însă vreo distincţie adecvată cauzei, în sensul individualizării care să poată fi efectiv şi precis respectată de condamnat. De altfel, de aceeaşi manieră este redactată şi adresa din 28 decembrie a instanţei către CJAS Ialomiţa.
În sprijinul contestaţiei la executare, Adrian Ştefan invocă Ordinul 905/2017 al Ministerului Sănătăţii privind aprobarea nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice. Este solicitată în acelaşi timp ataşarea dosarului 2114/98/2015 al Tribunalului Ialomiţa în care „dilema” respectivă a mai fost invocată în cadrul soluţionării unei sesizări făcute de Biroul de Investigaţii Criminale al IPJ Ialomiţa.
La sfârşitul lunii septembrie 2016, judecătorii Tribunalului Ialomiţa au dat sentinţa în dosarul care-l are ca personaj central pe Adrian Ştefan. La vremea respectivă, cele 440 de şpăgi au devenit una singură în formă continuată. Judecătorii Curţii de Apel au considerat că pentru aceste fapte, medicul Adrian Ştefan merită 3 ani cu suspendare, deşi la tribunal primise 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, dar şi confiscarea tuturor sumelor de bani găsite la percheziţiile efectuate de procurori în cabinetul său. Plus un peşte, două bucăţi de brânză şi o sticlă cu vin şi una cu miere.
Contestaţia la executare înaintată de medicul-şpăgar va fi judecată de magistraţii Tribunalului Ialomiţa pe 6 martie.
Robert-Viorel Dincă
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Citește Condițiile de utilizare
