În continuare, Ialomiţa este pe ultimul loc la atragerea de fonduri europene

// AUTOR: Elena Georgescu

În actualul exerciţiu financiar comunitar, care se întinde pe perioada 2014-2020, România a atras, până în prezent, 9,74 miliarde de euro, dintr-o alocare totală de 31 miliarde de euro. Asta face ca rata de absorbţie să ajungă la 32%, în condiţiile în care rata medie la nivelul UE este de 35%. Există însă diferenţe majore între judeţele ţării. Pentru multe administraţii locale, statul cu mâna întinsă la uşa Guvernului pentru a primi subvenţii mai mari este mai comod decât să întocmească proiecte pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Statistica Ministerului Fondurilor Europene ne arată că au rămas în urmă exact acele administraţiile locale care conduc cele mai sărace judeţe.

Cele mai multe fonduri europene au fost atrase de judeţele Constanţa - 6.240 milioane de lei (suma include şi contribuţia locală), Cluj - 5.204 milioane de lei. Dolj - 3.869 milioane de lei, Bihor - 2.832 milioane de lei, Galaţi - 2.245 milioane de lei, Timiş - 2.236 milioane de lei. La polul opus se situează judeţele Covasna - 384,92 milioane de lei, Brăila - 362,18 milioane de lei, Giurgiu - 360,91 milioane de lei, Teleorman - 346,02 milioane de lei şi Ialomiţa - 342,38 milioane de lei.

1306 de euro pentru fiecare ialomiţean

Dacă este să raportăm sumele atrase la numărul de locuitori, Ialomiţa, cu o populaţie de 262.068 de locuitori, se află deasupra ultimului loc la nivel naţional, fiecărui ialomiţean revenindu-i 1306,45 de euro. În comparaţie cu judeţele fruntaşe, ei bine Clujul a atras 7.134 de euro/locuitor, Bihor - 4.580 de euro, Galaţi - 3.673 de euro şi Timiş - 2.979 de euro. Asta face ca unui constănţean sau clujean să îi revină mai mult decât le revine locuitorilor din judeţele aflate în coada clasamentului. În privinţa codaşelor, unui teleormănean îi revin doar 914 euro, în timp ce unui brăilean, 1.037 de euro.

Ialomiţa, pe ultimele locuri şi la subvenţii primite, şi la venituri

Interesul scăzut al administraţiilor locale din judeţele sărace pentru atragerea fondurilor europene este, însă, compensată de apetitul lor mare pentru „atragerea” subvenţiilor de la Guvern. Cât de mari sunt acestea, se poate observa dacă le comparăm cu veniturile proprii. De exemplu, judeţul Giurgiu a avut anul trecut venituri proprii de 211,84 milioane de lei şi a primit subvenţii de 286,66 milioane de lei, ceea ce înseamnă că subvenţiile au fost cu 135% mai mari comparativ cu veniturile proprii. În schimb, judeţul Cluj, care anul trecut a avut cele mai mare venituri proprii la nivel naţional, 1,23 miliarde de lei, a primit subvenţii de 239,31 milioane de lei, ele reprezentând mai puţin de 19,5% din veniturile proprii. Un alt caz special este cel al judeţului nostru, unde valoarea subvenţiei primite - 114,68 milioane de lei) şi veniturile proprii realizate (228,22 de milioane de lei) îl clasează printre ultimele şi la aceste capitole. Precizăm că datele folosite provin de la Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor.

Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.