Urziceneanul Vlad Avarvari, solidar cu artiștii din România
Semnalul său de alarmă porneşte de la ideea că, pe zi ce trece, artiştii români resimt din ce în ce mai acut lipsa de interes a instituţiilor de profil faţă de situaţia generală a industriei muzicale din România: „Lipsa de evenimente, concerte, lipsa de promovare a pieselor atât la radio, cât şi la TV, le îngreunează şi mai mult viaţa artiştilor noştri. Care nu prea mai au venituri...”, notează Vlad în preambulul demersului său de sprijinire a tinerilor artişti din România. Avarvari continuă cu o constatare pe care mai vechii săi colegi „de breaslă” au făcut-o de mult: „Artiştii români plătesc statului taxe uriaşe de sănătate, pensii, impozite pe venit şi multe altele. În acest caz, statul ştie doar să ia şi nu ştie să şi ocrotească. E un fel de „Inter Arma Silent Musae , aşa cum este celebra expresie latină”, afirmă Vlad, preluând vechiul dicton latin conform căruia atunci când armele vorbesc, muzele trebuie să tacă.
„Ieşirea la rampă” a tânărului impresar originar din Urziceni vine pe fondul crizei financiare care se arată la orizont după cea epidemiologică. Vlad Avarvari se arată preocupat de prezentul, dar, mai ales, de viitorul actualei generaţii de artişti din România. Generaţie pe care aşa numitele organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor o ignoră cvasi-total: „Asta se întâmplă şi în cazul artiştilor şi caselor mari de discuri, dar despre artiştii noi, la început de drum sau care nu au piese pe radio, cu ei ce se întâmplă? Iar despre casele mai mici de producţie, despre producătorii muzicali, cu ei ce se va întâmpla în această perioadă? Cine îi sprijină, dacă şi până acum au făcut-o tot pe cont propriu sau din investiţiile personale?”, se întreabă Avarvari.
Vlad constată că noul coronavirus a lovit în plin şi industria muzicală, prin urmare, în concepţia sa şi aceasta ar trebui să beneficieze de suport din partea statului căruia îi achită, cu conştiinciozitate, dările. Cu atât mai mult cu cât, mai multe ONG-uri din Statele Unite şi Europa Occidentală, ca şi organismele de gestiune a drepturilor de autor din Vest au luat măsuri clare şi ferme pentru a susţine artiştii. În timp ce la noi, UCMR sau Credidam continuă să tacă: „A fi actor, producător muzical, compozitor, interpret, poet, textier, inginer de sunet, sound designer sau creator de conţinut sunt meserii recunoscute de statul român. La fel cum sunt şi alte meserii liberale, precum cea de jurnalist independent, avocat, contabil şi multe alte meserii independente care nu sunt luate în seamă şi pentru care nu s-a comunicat nici o măsură concretă de sprijin din partea Guvernului”, constată Vlad.
Acesta atrage atenţia asupra faptului că sumele primite de artişti erau oricum derizorii, iar pe fondul viitoarei crize viitorul lor ar putea fi sumbru: „Ne aşteptăm ca de acum încolo să fie şi mai greu. Mulţi artişti se vor reprofila, ceea ce nu este normal, într-o ţară care face parte din U.E.
Muzica şi arta sunt vitale pentru artiştii noştri, dar şi pentru publicul larg. Haideţi să-i susţinem pe artişti cu un share la această postare, pentru ca mesajul să ajungă unde trebuie”! Avarvari îşi încheie pledoaria cu un exerciţiu de imaginaţie:
„Aş vrea să ne gândim împreună la următoarea întrebare:
Cum ar fi o singură zi în România fără să auzim nici o melodie?”
Scrisoarea de suport semnată de Vlad Avarvari s-a bucurat de sprijinul mai multor vedete ale scenei româneşti, printre care Claudia Pavel, Adrian Sînă, Anda Adam, Nicoleta Nucă şi Ioana Ignat.
Cristian Filip
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Citește Condițiile de utilizare
