Exodul magistraților în Ialomița, limitat la două judecătoare care se pensionează
În ultima lună a fost acreditată ideea că instanţe din toată ţara se vor goli de judecători în urma preconizării unor modificări legislative. La nivelul judeţului Ialomiţa, până săptămâna trecută, CSM a aprobat cererile de pensionare a două judecătoare doar. Astfel, la data de 14 noiembrie a.c. a fost aprobată cererea de pensionare a Vioricăi Pismiş, judecător titular de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Slobozia şi Arestul din cadrul IJP Ialomiţa. Cea de-a doua cerere de pensionare aprobată a fost la Tribunalul Ialomiţa, a judecătoarei Alis-Gabriela Marcu, pe data de 8 decembrie a.c..
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Lucrurile au ajuns aici după ce, pe piaţă, a apărut un draft al unui proiect de OUG prin care pensiile de serviciu ale magistraţilor ar urma să fie calculate la un procent de 65% din media pe ultimele 12 luni ale indemnizaţiei lunare brute, nu de 80% din indemnizaţia încasată în ultima lună de activitate, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Mai mult, judecătorii şi procurorii vor fi supuşi aceloraşi rigori ale vârstei de pensionare, ca şi restul populaţiei, de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Draftul de OUG susţine că respectă prevederile unui jalon din PNRR, care trebuie pus în operă până la finalul acestui an. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a remis, la finalul lunii trecute, o rezoluţie prin care critică aceste demersuri, iar adunările generale ale curţilor de apel au cerut Executivului să nu modifice legislaţia, fără o consultare largă cu sistemul judiciar.
Capitolul din PNRR care a dat justiţia în clocot
Valul de cereri de ieşire din sistem vine în contextul în care, în spaţiul public, a apărut un proiect de ordonanţă de urgenţă privind „reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, cu respectarea Jalonului 215 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”. Regăsim acest lucru la Capitolul 8 din PNRR - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, unde „Reforma R6” vizează o „dispoziţie legală care să indice intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”, cu un calendar orientativ pentru atingerea jalonului anul 2022.
Documentul citat descrie jalonul prin aceea că „noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii”, că „nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raţionalizate”, că „pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului legat de veniturile obţinute. Perioada maximă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii”, că „protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi numai la pensiile magistraţilor, nu şi la alte categorii, şi se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curţii” şi că „nici o pensie specială nu poate depăşi venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare”.
Capitolul din PNRR care a dat justiţia în clocot
Valul de cereri de ieşire din sistem vine în contextul în care, în spaţiul public, a apărut un proiect de ordonanţă de urgenţă privind „reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, cu respectarea Jalonului 215 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”. Regăsim acest lucru la Capitolul 8 din PNRR - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, unde „Reforma R6” vizează o „dispoziţie legală care să indice intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”, cu un calendar orientativ pentru atingerea jalonului anul 2022.
Documentul citat descrie jalonul prin aceea că „noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii”, că „nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raţionalizate”, că „pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului legat de veniturile obţinute. Perioada maximă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii”, că „protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi numai la pensiile magistraţilor, nu şi la alte categorii, şi se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curţii” şi că „nici o pensie specială nu poate depăşi venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare”.
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Citește Condițiile de utilizare