Fostul șef al DNA Slobozia a avut numele conspirativ „Mari“
În raportul pe anul 2021, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a menţionat că a mai descoperit un turnător la Securitate, din Ialomiţa. Este vorba despre Dumitru Cristudor, fost şef al DNA Slobozia. Fost procuror al Parchetului Judeţean, Dumitru Cristudor a fost numit procuror șef la DNA Slobozia în iunie 2010, în mandatul lui Daniel Morar. Mandatul acestuia la conducerea DNA Slobozia urma să se încheie în data de 17 iunie 2013, dar a fost arestat preventiv cu 4 zile mai devreme, pe 13 iunie 2013.
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Cristudor a fost descoperit în 2020, dar abia la începutul anului curent, CNSAS a câştigat definitiv procesul prin care i s-a constatat calitatea de colaborator al Securităţii. În data de 19 iunie 2020, CNSAS a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti acţiunea prin care a cerut constatarea calităţii de colaborator a lui Cristudor, dar a câştigat recursul la Înalta Curte.
Fostul şef al DNA Slobozia este al doilea caz de magistrat ialomiţean descoperit de CNSAS că a dat note la Secu abia după ce a ieşit din sistem. Adică, după 7 ani de la pensionarea forţată prin arestare. Asta, deşi în iunie 2004 a apărut Legea 303 care prevede că magistraţii care au colaborat cu Securitatea îşi pierd funcţiile.
Cristudor, zis şi Mari, şi-a turnat colegii de la liceu
Potrivit informaţiilor obţinute pe surse, fostul şef al DNA Slobozia este titular de dosar fond reţea, fiind recrutat de Inspectoratul Judeţean Olt, Securitatea Oraş Caracal, la data de 17.02.1976, în problema Tineret învăţământ. Recrutarea s-a făcut pentru încadrarea informativă a colegilor de liceu (în scopul de a cunoaşte „atitudinea prezentă a acestora şi să depistăm eventualele intenţii ce le-ar pune la cale"). Cristudor a redactat şi semnat olograf un Angajament la data de 17.02.1976, la vârsta de 17 ani, iar numele conspirativ atribuit a fost „MARI". Ulterior, a furnizat informaţii prin care a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, la datele de 17.07.1976, 19.05.1977 şi 15.11.1977.
În prima notă dată Securităţii, din 17.07.1976, Cristudor sesiza că „elevul D.. a venit de la Bucureşti, nu are o comportare bună şi că audiază posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii".
În cea de-a două notă dată ca şi informator, cea din 15.11.1977, Cristudor turna „un elev din anul III D care audia postul de radio Europa Liberă şi făcea comentarii pe marginea ştirilor transmise. Aspectul a fost verificat prin atenţionarea acestuia, unde a recunoscut".
Iar în ultima notă, sesiza că eleva D.N. a făcut unele comentarii negative despre imnul de stat, nefiind de acord cu el. Verificând/.../s-au confirmat cele sesizate, iar eleva a fost pusă în atenţia clasei de conducerea şcolii".
În apărarea sa, în esenţă, Cristudor a susţinut că CNSAS s-a bazat pe bănuieli sau deducţii şi nicidecum pe probe juridice, întrucât notele nu au fost scrise şi semnate olograf de denunţător, acestea fiind întocmite exclusiv de către ofiţerul de Securitate. Mai mult, fostul procuror şef a susţinut şi că nu ar fi putut oferi informaţii despre persoanele urmărite informativ pe considerentul că după finalizarea studiilor liceale a efectuat stagiul militar într-o localitatea din judeţul Satu Mare, localitate aflată la foarte mare distanţă de casa părintească. Logica lui a fost că persoanele care colaborau cu Securitatea beneficiau de sprijin din partea acestora pentru rezolvarea unor aspecte personale cum este şi cel privind localitatea în care se va efectua stagiul militar, ca aceasta să fie cât mai aproape de localitatea de domiciliu. Evident, este o motivare pur speculativă.
Sorin Duţu
Fostul şef al DNA Slobozia este al doilea caz de magistrat ialomiţean descoperit de CNSAS că a dat note la Secu abia după ce a ieşit din sistem. Adică, după 7 ani de la pensionarea forţată prin arestare. Asta, deşi în iunie 2004 a apărut Legea 303 care prevede că magistraţii care au colaborat cu Securitatea îşi pierd funcţiile.
Cristudor, zis şi Mari, şi-a turnat colegii de la liceu
Potrivit informaţiilor obţinute pe surse, fostul şef al DNA Slobozia este titular de dosar fond reţea, fiind recrutat de Inspectoratul Judeţean Olt, Securitatea Oraş Caracal, la data de 17.02.1976, în problema Tineret învăţământ. Recrutarea s-a făcut pentru încadrarea informativă a colegilor de liceu (în scopul de a cunoaşte „atitudinea prezentă a acestora şi să depistăm eventualele intenţii ce le-ar pune la cale"). Cristudor a redactat şi semnat olograf un Angajament la data de 17.02.1976, la vârsta de 17 ani, iar numele conspirativ atribuit a fost „MARI". Ulterior, a furnizat informaţii prin care a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, la datele de 17.07.1976, 19.05.1977 şi 15.11.1977.
În prima notă dată Securităţii, din 17.07.1976, Cristudor sesiza că „elevul D.. a venit de la Bucureşti, nu are o comportare bună şi că audiază posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii".
În cea de-a două notă dată ca şi informator, cea din 15.11.1977, Cristudor turna „un elev din anul III D care audia postul de radio Europa Liberă şi făcea comentarii pe marginea ştirilor transmise. Aspectul a fost verificat prin atenţionarea acestuia, unde a recunoscut".
Iar în ultima notă, sesiza că eleva D.N. a făcut unele comentarii negative despre imnul de stat, nefiind de acord cu el. Verificând/.../s-au confirmat cele sesizate, iar eleva a fost pusă în atenţia clasei de conducerea şcolii".
În apărarea sa, în esenţă, Cristudor a susţinut că CNSAS s-a bazat pe bănuieli sau deducţii şi nicidecum pe probe juridice, întrucât notele nu au fost scrise şi semnate olograf de denunţător, acestea fiind întocmite exclusiv de către ofiţerul de Securitate. Mai mult, fostul procuror şef a susţinut şi că nu ar fi putut oferi informaţii despre persoanele urmărite informativ pe considerentul că după finalizarea studiilor liceale a efectuat stagiul militar într-o localitatea din judeţul Satu Mare, localitate aflată la foarte mare distanţă de casa părintească. Logica lui a fost că persoanele care colaborau cu Securitatea beneficiau de sprijin din partea acestora pentru rezolvarea unor aspecte personale cum este şi cel privind localitatea în care se va efectua stagiul militar, ca aceasta să fie cât mai aproape de localitatea de domiciliu. Evident, este o motivare pur speculativă.
Sorin Duţu
Toate informaţiile publicate pe acest site de către administrator/webmaster sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Citește Condițiile de utilizare
